Tribunalul Bucureşti judecă, miercuri, contestaţia la executare depusă de preşedintele PSD, Liviu Dragnea, împotriva condamnării la doi ani închisoare cu suspendare primită în dosarul “Referendumul”. Liderul PSD nu s-a prezentat, însă, astăzi la Tribunal, iar magistrații au rămas în pronunțare.

Contestația a fost introdusă în instanţă pe 3 februarie şi are ca obiect contestaţia la executare (art. 598 Noul Cod de procedură penală), aceasta fiind o cale extraordinară de atac.

 Dragnea NU s-a prezentat la Tribunal Judecătorii au rămas în PRONUNȚARE

Potrivit art. 598 din Codul de procedură penală, contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face în următoarele cazuri: când s-a pus în executare o hotărâre care nu era definitivă; când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare; când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare; când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei.

Pe 2 februarie, Liviu Dragnea a anunţat că a început o acţiune de redeschidere a procesului ‘Referendumul’, prin depunerea unei contestaţii la executare adresată Tribunalului Bucureşti.

În luna aprilie 2016, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul “Referendumul”.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte formaţiunea pe care o reprezenta, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot, anunță Agerpres.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primarii/activiştii de partid, preciza DNA.